Kallirachi nu e un orasel neaparat turistic, desi apare pe harta si am vazut ceva nemti pe acolo. Am furat o piersica dintr-un copac..o nectarina, cruda, tare. Muream de pofta. In satuc e o piateta unde barbatul grec sta zi lumina si bea Ouzo. Acolo ne-am asezat si noi, spre dixtractia colectiva, caci nimeni nu vorbea engleza. Sau franceza. Numai greaca. Insa cand te freci pe burta si faci semn ca iti e foame..orice limba e inutila. Am primit trei cafele, o bere rece cu halba aburita, si o masa calda la fix pentru trei flamanzi care batusera coclaurile.
Cartofiori prajiti cu ou, chioftele de dovlecel puse cu lingura in uleiul incins de masline si pe o farfurie (de aia ca la bunica acasa) rosii, castravete, fete si masline. Si painea lor buna de tot!
De vis..
Daca as fi stiut sa cer niste anchoives..grea limba greaca..
No comments:
Post a Comment